Orasul meu, e numai al meu si-al tuturor

Hey, ce bine sa va scriu din nou. De bucurie ca am revenit dintr-o binemeritata vacanta, petrecuta evident pe alte meleaguri decat dulcele taram mioritic, am reluat sirul activitatilor zilnice. Asadar, serviciu, scoala, hipermarchet, balariile ordinare care fac viata sa semene cu orice altceva decat ceea ce imi doresc eu.
Se pare insa ca orasul meu Bucuresti, deloc drag, capitala sufletelor noastre, mi-a pregatit cate ceva ca sa nu ma plictisesc. M-a pus naiba asadar, ca un bun student ce sunt, sa ma hotarasc sa fac si eu economie la banii de transport si sa inlocuiesc cartela de metrou ( 2 calatorii la pretul de 2.2 ron ) cu un abonament ( disponibil acum la incredibilul pret de 11.5 ron ), perfect valabil pentru 30 de zile, asta daca nu il pierzi sau il mototolesti in buzunar, caz in care iti bagi picioarele in el ca nu-ti mai da nimeni nimic inapoi.
Dupa 2 zile de bantuit prin metrou, dupa o studiere atenta a statiilor care elibereaza abonamente pentru studenti si consumul a 3 cartele de cate 2 calatorii, pt ca evident, ghiseul de unde poti sa-ti iei abonament este accesibil doar dupa ce iesi dincolo de barele de filtrare a calatorilor, am ramas in cele din urma la ghiseul special din cadrul statiei Piata Unirii 1. Asta a fost cea mai mare greseala a zilei de astazi.
Dar sa va arat si de ce spun asta:



Distractia asta m-a costat 12 ron si vreo 2 neuroni, dar dupa 54 de minute si 30 de oameni mai incolo am devenit fericitul posesor al unui abonament pe care chiar l-am pus la treaba. In 3 ore, 3 calatorii, toate fara vreo directie anume si doar cu scopul de a-l face pe abonamentel sa se oftice ca si eu m-am ofticat la cat de greu e de obtinut.Na, c-am inceput sa o iau razna (tind sa cred ca neuronii aia erau ultimii).

Si uite asa se pare ca l-am omorat degeaba pe Ceausescu, si in loc sa stam la coada la lucrurile care chiar merita, cum ar fi laptele, carnea, fructele, painea cea de toate zilele, si permisul de conducere pe care ni-l elibereaza melcii unineuronali de la Politia Rutiera, am ajuns sa celebram socialismul facand cozi peste tot. Si ca tacamul sa fie complet, functionara de la ghiseu nota numele fiecarui posesor de abanoment, cu pixul, pe un caiet studentesc...oare cine are ambitia sa verifice ce scrie ea acolo?!.
Auziti voi astia de la Metrorex, cat de greu poate sa fie automatizarea procesului de eliberare a abonamentelor pt calatorie? Nu de alta, dar ma gandesc ca biata femeie se trezeste noaptea din somn sa-i scrie lu' barba'su abonamentul pentru o calatorie in lumea placerilor cu pixul lui, le scrie copiilor nume necunoscute prin caiete si se mazgaleste singura cu pixul ca sa-si tina mana in forma.

Si visurat mai intreaba ce nu-mi convine la orasul meu? Cum adica ce nu-mi convine?e simplu..ORASUL (se poate citi si TARA)!

“Pentru concursul IasiPLUS si VisUrat”